Maeștrii artei românești – clasici și moderni, pictori și sculptori – se reunesc într-o licitație de top: Licitația de Primăvară, la Artmark. Între cele mai importante capodopere din actuala selecție este pictura intitulată „Nimfă dormind”, numită și „Marele Nud”, de Nicolae Grigorescu, lucrare celebră care provine din colecția fostului bancher Ernest Goodwin, director al Banque du Roumanie, la începutul secolului XX (în ciuda denumirii, bancă cu capital turcesc, a Imperiului Otoman, cu sediul la Londra).

Așa cum știm, marele Nicolae Grigorescu rar a pictat nuduri, numărând nu mai mult de 10 picturi pe această temă, în toată lunga sa carieră (cu excepția schițelor de atelier, din perioada studiilor academice). Pictura în licitație, estimată 100.000-200.000 euro, se situează în fruntea grupului de nuduri pe care le-a realizat marele artist al romantismului românesc de-a lungul creației sale, nu multe, căci Grigorescu avea o anume pudoare în fața modelului dezgolit – „avea un sentiment pudic, în care se citește admirația mută, amestecată cu respect pentru trupul femeii, o castitate rară la artiști și care nu e lipsită de farmec” (explică George Oprescu, în albumul realizat în 1963).

Legată poate de amintiri intime, lucrarea se număra între picturile preferate de Nicolae Grigorescu, aflăm din monografia realizată de Alexandru Vlahuță, când acesta se referă la expoziția din 1887, la ceea ce artistul nu voia să vândă, rezervând pentru el însuși. De numele lui Vlahuță, cel care a semnat și primul atlas geografic comentat al țării noastre – „România pitorească”, se leagă și alte picturi din licitație.

În cadrul aceluiași eveniment pot fi admirate și câteva lucrări ce poartă semnătura celui mai îndrăgit pictor roman, Nicolae Tonitza: de la nud („Intimitate” din 1933, estimare la 15.000-25.000 euro) la flori („Grădina cu trandafiri” din 1930, estimare 10.000-16.000 euro) ori până la un studiu premergător pentru binecunoscuta pictură „Muza pamfletarului” (1930-1931, estimare 20.000-35.000 euro).

Nicolae Tonitza se numără printre pictorii care „au dominat prima jumătate a secolului XX și care au făcut din tablourile cu nuduri un gen independent al picturii”, alături de Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu și Camil Ressu – după cum afirma regretatul critic de artă Mircea Deac. Nudul a devenit o temă predilectă în creația sa din jurul anului 1926, fiind atât pretext pentru studiu, cât și laitmotiv al operei. În textele sale critice, Tonitza recunoaște și dezbate polemica apărută în epocă în jurul reprezentării nudului în artă. „Cine se lasă cucerit în fața unui nud de voluptatea cărnii – și nu de voluptatea de a picta – ratează”, remarca artistul.

Între artiștii prezenți în această licitație, îi mai amintim pe Ștefan Luchian, Arthur Verona, Iosif Iser, Ion Țuculescu, Gheorghe Petrașcu, Constantin Baraschi, Eustațiu Stoenescu, Carol Popp de Szathmary, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Petre Iorgulescu Yor, Ion Jalea, Sava Henția, Adam Bălțatu, Emil Volkers, Ștefan Popescu, Ipolit Strâmbu, Gheorghe Tattarescu, Sabin Bălașa, Felix Aftene, Jules Perahim și Georges Mazilu.

Expoziția cu operele marilor maeștri ai artei românești prilejuită de Licitația de Primăvară poate fi vizitată zilnic, de luni până duminică (mereu cu intrare liberă!), la Palatul Cesianu-Racoviță din str. C.A. Rosetti nr. 5 (București), de la 10.00 la 20.00 – până în ziua evenimentului (20 martie), care va avea loc atât la sediul Galeriilor Artmark, cât și online, pe Platforma Artmark Live – de la ora 17.00.